Am creat un „colț de bine” în sala de clasă, pornind de la cartea „Ai umplut găletușa azi?”, un colț în care le propun elevilor mei să se gândească la cum se simt, iar astăzi vreau să vă povestesc cum l-am făcut. La finalul articolului, găsiți toate materialele folosite, atât în format pdf, cât și în format editabil; le puteți descărca gratuit.
Le-am povestit elevilor mei prima dată despre cartea „Ai umplut găletușa azi?” când eram în clasa pregătitoare, atunci ne-am creat fiecare o găletușă, pe care am decorat-o cum ne-am priceput mai bine, după o idee de pe blogul emalascoala.ro. Apoi, le-am citit-o anul trecut, când erau clasa a III-a și le-am recitit-o anul acesta, când mi-am propus să lucrăm mai multe activități plecând de la ea.
Povestea „Ai umplut găletușa azi?” spune că toți avem deasupra capului o găletușă invizibilă, care se umple atunci când facem sau ni se întâmplă lucruri bune și se golește atunci când facem sau ni se întâmplă lucruri mai puțin plăcute. După ce am citit cartea, i-am invitat pe copii să numească comportamentele care umplu sau golesc găletușa, notându-le pe două planșe reprezentative (o găletușă și o lopățică – prezentă și ea în carte).
În următoarea zi, le-am propus copiilor un semafor al emoțiilor adaptat, cu patru găletușe: una verde, una galbenă, una portocalie și una roșie. Când vin la școală, copiii își așază numele pe planșa potrivită. În timpul acestei activități mi-a venit ideea „colțului de bine”, pentru că am simțit nevoia să fie ceva permanent (sau pe o perioadă mai lungă de timp). Astfel, sub aceste „găletușe ale emoțiilor”, le-am mai propus elevilor două activități: „Umple o găletușă” – de unde elevii pot lua un mesaj de apreciere pentru a-l oferi unui coleg și „Umple-ți găletușa ta” – de unde elevii pot lua și citi afirmații pozitive despre ei.
Între timp, am mai pus în acest colțișor regulile clasei, care poartă denumirea de „Avem găletușa plină când”. Aș mai vrea să adaug zilele de naștere ale copiilor.
„Colțul de bine” nu este ideea mea; eu poate am denumit-o altfel. Am preluat-o de la Anca Tîrcă, din fotografiile făcute în diferite cancelarii în care era „avizier/un perete al stării de bine”.
Materialele pot fi descărcate de aici:
Link Canva – format editabil